poetic

Cafeneaua critică la Tîrgul Naţional al Cărţii de Poezie:
Cu/despre Gheorghe Iova/texteiova (1970-1992-2011-2012-etc.)
(la Muzeul Naţional al Literaturii Române, joi 17 mai 2012)

Cafeneaua critică propune joi 17 mai 2012 o ediţie specială, în colaborare cu organizatorii ediţiei a III-a a Tîrgului Naţional al Cărţii de Poezie*. Invitatul Cafenelei critice-în-deplasare-la-TNCP este Gheorghe Iova, poet, dar şi prozator, eseist, teoretician al „textului”, scriitor şi intelectual complex, unul dintre cei mai importanţi „doctrinari” ai literaturii române a ultimelor decenii. Debutant în presa culturală în 1970 (în Luceafărul, 9 mai 1970), prezent, înainte de 1989, în culegerea-reper a „noului val” al prozei postmoderne autohtone Desant ’83 (Editura Cartea Românească, 1983) şi într-un volum colectiv cu Nouă poeţi (Editura Cartea Românească, 1984), Gheorghe Iova şi-a putut publica o primă carte personală, intitulată „programatic” Texteiova, abia după căderea regimului comunist (Editura Cartea Românească, 1992). De la recenta sa reeditare, ca Texte Iova (Editura Tracus Arte, 2011), va porni discuţia de la Cafeneaua critică-în-deplasare-la-TNCP: cu Gheorghe Iova despre „text” şi despre textele sale, despre modul său de a gîndi asupra literaturii şi a lumii.
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
Read more

Prima editie a Galei Industriei de Carte din Romania a avut loc vineri, 11 mai, incepind cu ora 18.00, in Aula Bibliotecii Nationale a Romaniei (Splaiul Unirii nr. 22, intrarea prin aripa Ministerului Culturii si Patrimoniului National).
Juriul Galei Industriei de Carte din Romania, editia I a fost format din Eugen Negrici (presedinte), Ioan Stanomir (eseist), Simona Kessler (Simona Kessler International Copyright Agency), Florin Bican (Institutul Cultural Roman), Daniel Nazare (Directorul Bibliotecii Judetene „George Baritiu”, Brsov), Liviu Moraru (specialist / tipografie) si Dinu Dumbravician (Universitatea Nationala de Arte). Read more

Dezbaterea din Cuib D’Arte a strans opinii diferite despre ce inseamna experiment si ceea ce este traditia in literatura de azi.

Dezbaterea „Literatura: încotro? Inerție versus inovație” din cadrul Studentfest a pornit de la tema acestei editii a festivalului, Inert. Printre invitati au fost Aida Hancer, Robert Șerban, Marius Ștefan Aldea, Aleksander Stoicovici, Eugen Bunaru, Mircea Barsila, Radu Pavel Gheo ca si o parte dintre traducatorii care participa la cursurile organizate de ICR la Mogosoaia.


Imaginile ii apartin lui White Noise.

“In Romania, am fost surprins sa intilnesc oameni care scapasera de nostalgii”
Gaetan Soucy este un caz special. Scriitor canadian de limba franceza, el a reusit sa se impuna in Europa. Soucy a transformat ceea ce era considerat pina la el un defect, forma speciala a limbii franceze vorbite in Canada, intr-un avantaj, personajele sale folosind stilul din marile opere ale istoriei literaturii franceze.
V-ati asteptat sa ajungeti atit de celebru in Europa?
Nu am crezut ca o carte atit de literara, pe care am scris-o in trei saptamini, ar putea sa intereseze pe cineva. Dar, se pare ca ?Fetita care iubea prea mult chibriturile? a atins un punct in care cititorii aveau nevoie sa fie surprinsi de relatia pe care un personaj o poate avea cu limba pe care o vorbeste.
De ce scriitorii canadieni de limba franceza sint mai putin cunoscuti? Read more

“Marea Britanie a facut o mare greseala apropiindu-se de Statele Unite”
Jonathan Coe (nascut in 1961 la Birmingham) este unul dintre autorii care au facut vilva in Europa dupa ce a publicat o satira usturatoare la adresa societatii de consum si a politicii britanice din vremea guvernarii Thatcher. A lansat traducerea cartii sale ?Clubul Putregaiurilor?.
Oamenii isi leaga scrisul de experiente traumatizante…
Am cunoscut scriitori de acest fel, cred ca eu am fost binecuvintat. E clar ca altele sint motivele mele pentru a scrie. Totusi, chiar si fara sa fi trecut prin momente tragice in prima parte a vietii, ajungi sa ai un fel de insatisfactie fata de lume. Simti ca, intr-un fel, lucrurile ar putea sa fie indreptate. Pina la urma asta fac: iau haosul din realitate (social, politic) si incerc sa-i dau o forma.
Europa sau America?
Eu sint mai aproape de Europa decit majoritatea colegilor mei britanici. Mai ales sint anti-american. Cred ca pragmatismul britanic si traditia realista a literaturii de acolo m-au facut sa ma consider mai apropiat de o literatura mai ?artificiala?. ?Artificiala? ca atribut al creativitatii.
Comparati perioada Thatcher cu situatia actualei guvernari Blair? Read more

Amos Oz: Sint o tinta atit pentru extrema dreapta, cit si pentru stinga radicala?

Amos Oz este cel mai bine vindut scriitor israelian contemporan. Premiile pe care le-a adunat in Israel, Spania, Germania sau Statele Unite redau, doar in mica parte, imaginea unui scriitor de succes. Saptamina trecuta, Amos Oz a primit Premiul Ovidius la Neptun, in valoare de 10.000 de dolari si a lansat romanul ?Sa cunosti o femeie?. In Israel, romanul a fost vindut in 10.000 de exemplare in chiar ziua lansarii. Contestat atit de activistii palestinieni, cit si de nationalistii evrei, Oz are o situatie speciala in lumea literara internationala.

La ce v-ati referit atunci cind ati vorbit despre legatura strinsa dintre Israel si Romania?
Comunitatile evreiesti au trait in aceasta tara timp de secole intregi. Nu a fost intotdeauna o coexistenta fericita. Eu cred ca multe ?gene? evreiesti au ramas in cultura romana si multe elemente romanesti pot fi identificate in cultura evreiasca. Este foarte important sa reluam dialogul cultural, literar. Nu e bine sa vorbim numai despre politica si despre situatia internationala.
In literatura ebraica avem o multime de amintiri romanesti. Nu toate sint amintiri placute. Din cite stiu, si in literatura romana? se gasesc memorii scrise de evrei. Avem nevoie si de un pod cultural care sa ne uneasca, nu numai de o legatura politica.

Ati avut ocazia sa vedeti la Neptun ca se poate stabili aceasta legatura?
Faptul ca Premiul Ovidiu a fost acordat unui scriitor israelian, este un pas spre realizarea acestui dialog. Deja este considerat un premiu literar important si pe plan international. M-a surprins entuziasmul pe care am putut sa-l simt aici, entuziasmul cu care se implica oamenii in viata literara. Niciodata nu este timp destul sa vorbim. Anul trecut, cind am venit prima data in Romania, mi-am facut prieteni cu care pastrez in continuare relatia.
Read more

For years I’ve tried to see again this movie. I couldn’t find it. Now, after years of speaking about it, I find it online. Enjoy.